Ucraina se confruntă cu o dilemă majoră privind viitorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU) care aparține Patriarhiei Moscovei. Editorialistul Oleksii Blyzniuk explică faptul că interzicerea acestei legături cu biserica rusă ar putea risca sprijinul internațional, în timp ce menținerea acesteia ar însemna păstrarea unei organizații pro-Kremlin pe teritoriul ucrainean.
Pe 1 decembrie 2022, a fost elaborat proiectul de lege nr. 8371 privind activitățile organizațiilor religioase în Ucraina. Acesta propune modificări legislative pentru a preveni activitățile organizațiilor religioase conduse de un stat agresor împotriva Ucrainei. Legea prevede ca Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică și Libertate de Conștiință să examineze activitățile organizațiilor religioase pentru a identifica legături cu țara agresoare.
În cazul în care se descoperă astfel de legături, organizațiile respective trebuie să le elimine pentru a putea continua să funcționeze în Ucraina; în caz contrar, statul va acționa în instanță pentru a le interzice.
În practică, această lege ar însemna interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei (BOU-PM), care este sub autoritatea Patriarhului Kirill, cunoscut pentru sprijinul său față de invazia rusă în Ucraina. Informal, proiectul este denumit „legea privind interzicerea BOU-PM”.
În ianuarie 2023, o examinare a confirmat că BOU face parte din Biserica Ortodoxă Rusă (BOR). Mai mult, forțele de ordine ucrainene au descoperit multiple cazuri în care reprezentanți ai BOU-PM au colaborat cu țara agresoare. De exemplu, preotul BOU-PM Gennadiy Shkil, alături de trădătorul Volodymyr Saldo, a cerut anexarea regiunii Herson la Rusia.
În plus, Patriarhia Moscovei a declarat oficial războiul din Ucraina ca fiind „sfânt”,iar un document publicat de BOR afirmă că întreaga Ucraină ar trebui să fie sub influența exclusivă a Rusiei după terminarea războiului.
În ciuda numeroaselor dovezi împotriva BOU-PM, închiderea acesteia nu este o decizie ușoară. Pe 9 aprilie, ambasadorul Ucrainei în Statele Unite a primit o scrisoare oficială de la Comisia SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională, exprimând îngrijorări legate de proiectul de lege.
Comisia a pus în lumină faptul că proiectul conține prevederi problematice care au consecințe negative pentru libertatea religioasă. Criticile au vizat criteriile prin care se stabilește legătura organizațiilor religioase cu BOR, considerate prea împovărătoare și îndreptate împotriva comunităților religioase fără să aibă dovezi de activitate criminală.
Comisia a cerut Ucrainei să trimită proiectul de lege Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei sau Raportorului Special al ONU pentru Libertatea Religioasă, pentru a confirma conformitatea cu dreptul internațional.
Guvernul ucrainean a afirmat că proiectul inițial nu stabilește sancțiuni penale pentru activitățile religioase și a refuzat implicarea acestor organisme internaționale, considerând că nu există nimic în neregulă cu proiectul de lege.
Parlamentarii ucraineni se află într-o situație dificilă. Pe de o parte, nu pot accepta existența unei organizații pro-Kremlin care a declarat un „război sfânt” împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, nu au suficient timp sau suficiente resurse pentru a lua în considerare toate nuanțele legii, ceea ce pune în pericol libertatea religioasă în Ucraina și cooperarea cu partenerii europeni și americani.
Astfel, speranța este ca parlamentarii ucraineni să găsească înțelepciunea necesară pentru a rezolva această problemă până nu va afecta serios viitoarea cooperare internațională a Ucrainei.