În ultimii ani, violența și discriminarea împotriva creștinilor și a altor grupuri religioase au cunoscut o creștere alarmantă în Europa. Conform unui raport recent al Observatorului pentru Intoleranță și Discriminare împotriva Creștinilor din Europa (OIDAC), în 2023 au fost înregistrate 2 444 de infracțiuni de ură împotriva creștinilor în 35 de țări europene, dintre care 232 au fost atacuri fizice asupra creștinilor. Acest fenomen este parțial explicat printr-o agendă seculară susținută de grupuri de lobby foarte influente, care promovează ideologii woke.
Raportul OIDAC arată că mulți creștini se confruntă cu discriminare și ostilitate socială, inclusiv la locul de muncă. În Regatul Unit, 56% dintre creștini experimentează ostilitate sau ridiculizare, iar 18% se confruntă cu tratamente discriminatorii, potrivit unui sondaj recent. Anja Hoffmann, directorul executiv al organizației, evidențiază faptul că „spațiul pentru creștini în Europa se restrânge” și că acest lucru poate duce la autocenzură, mai ales printre tinerii creștini. Ea se îngrijorează că aceștia ar putea începe să se retragă treptat din viața publică, din cauza unui climat tot mai ostil.
Țările cele mai afectate de acest fenomen sunt Franța, Regatul Unit și Germania, unde numărul infracțiunilor de ură împotriva creștinilor s-a dublat în Germania față de anul anterior. De asemenea, raportul evidențiază cum exprimarea convingerilor religioase tradiționale poate duce la discriminare, hărțuire și chiar pierderea locului de muncă. Hoffmann relatează cazul unui tânăr care a fost respins de angajatorul său după ce a postat pe Facebook un mesaj în care își exprima susținerea pentru viziunea creștină tradițională despre căsătorie. Deși în instanță s-a demonstrat că tânărul nu a discriminat pe nimeni și că vechile sale relații profesionale au fost de apreciat, angajatorul nu a fost găsit vinovat, iar tânărul nu a primit jobul, instanța argumentând faptul că aceste convingeri ar putea crea probleme.
Un alt aspect îngrijorător al raportului este că politicienii creștini sunt din ce în ce mai vulnerabili la discriminare din cauza credințelor lor religioase. Mulți dintre aceștia sunt nevoiți să aleagă între carierele politice și convingerile lor religioase, ceea ce poate duce la o autocenzură semnificativă, mai ales în rândul tinerelor generații. Aceste forme de discriminare creează un „efect de răcire”, îngreunând exprimarea liberă a credinței, mai ales în mediul universitar și la locul de muncă.
OIDAC raportează, de asemenea, o serie de restricții asupra libertății religioase, cum ar fi interzicerea rugăciunii publice, manifestările religioase și exprimarea publică a credințelor religioase. De asemenea, sunt raportate restricții legale care afectează drepturile părinților și obiecțiile de conștiință, cum ar fi refuzul serviciului militar sau al anumitor proceduri medicale. În 2023 și 2024, mai multe persoane au fost amendate sau judecate pentru rugăciuni pașnice desfășurate în zonele tampon din jurul clinicilor de avort, inclusiv un bărbat din Marea Britanie care a fost condamnat pentru că s-a rugat în gând, fără a face zgomot.
Hoffmann consideră că schimbările în mentalitatea europeană au jucat un rol semnificativ în această tendință, menționând un „nou cadru ideologic” care se impune în întreaga Europă, o viziune care contrazice învățăturile creștine tradiționale despre natura umană și demnitatea persoanei. Acest cadru a fost susținut de grupuri de lobby care influențează legislația și ghidurile instituțiilor internaționale. Această ideologie seculară și radicală vizează limitarea religiei la domeniul privat și este în contradicție directă cu libertatea religioasă pe care trebuie să o apărăm pentru a păstra societățile noastre democratice și pluraliste.
OIDAC pune în lumină importanța protejării libertății de exprimare a religiei și a dreptului de manifestare liberă a credințelor religioase în societate. Organizația luptă activ pentru promovarea acestor drepturi în cadrul instituțiilor europene și speră că va contribui la conștientizarea drepturilor creștinilor și la sporirea capacității acestora de a răspunde discriminării.