Doamne Tove a avut mai multe relații cu femei, iar Bjørn a avut un partener de sex masculin. Amândoi erau activi în comunitatea gay din capitala norvegiană Oslo. Dar totul s-a schimbat când au devenit creștini.
„Nimeni nu a încercat să ne convertească. Nici nu ne-am îndreptat spre Dumnezeu cerându-i eliberare de homosexualitate. Pur și simplu s-a întâmplat în mod natural datorită noii vieți pe care am primit-o în interior. Nu poate fi explicat, trebuie experimentat”, subliniază Tove (79 de ani) și Bjørn (75 de ani) Refstad.
„Când am îmbrățișat mântuirea, am devenit făpturi complet noi. Ce era vechi a dispărut și totul s-a facut nou”.
Cei doi s-au căsătorit în urmă cu 36 de ani – și nu au regretat nici măcar o zi această decizie.
Ei sunt dispuși să lupte pentru libertatea de a spune ce a făcut Dumnezeu pentru ei.
Când au decis să se implice în susținerea Legii privind parteneriatul, în anii ’90, nu a fost pentru că au vrut să creeze probleme, explică Bjørn. „A fost ceva ce ne-a pus Dumnezeu pe inimă. La urma urmei, trăisem în comunitatea gay și văzusem că oamenii nu o duceau bine. Ei dau impresia că totul este roz, dar nu e adevărat. Dumnezeu le vede lacrimile și vrea să le vorbească despre dragostea Lui”.
Bjørn crede că trebuie să existe o contrapondere a vocilor care spun: „Trebuie doar să accepți cine ești”.
În anii ’90, ca și astăzi, cuplul a observat că mulți creștini se temeau să se implice și să vorbească ferm, inclusiv în rândul liderilor.
„Uneori este important să scoatem la iveală adevărul, iar atunci ar trebui să ne asumăm consecințele. Cei care luptă de partea cealaltă sunt foarte deschiși în convingerea lor că trebuie să fie înțeleși, acceptați și respectați”, adaugă Tove.
Cu toate acestea, cuplul nu crede nici în terapia de conversie, care este în prezent foarte dezbătută în presa norvegiană.
„Nu avem nevoie de metode și terapii. Avem nevoie ca Dumnezeu să intre în viețile noastre și să ne rezolve haosul. Pentru noi, transformarea nu a fost făcută de om, a fost divină”, spune Bjørn Refstad.
„Când Cuvântul lui Dumnezeu și-a făcut efectul în viețile noastre, totul s-a așezat la locul lui. Am primit o nouă identitate”, spune Tove.
În ajunul anului 1972, Bjørn era atât de deprimat încât a luat o supradoză de medicamente. „Totul era lipsit de sens în interiorul meu”, spune el.
Atunci a făcut cunoștință cu Evanghelia. Mai întâi, la o întâlnire de stradă din Oslo cu binecunoscutul duo de cântăreți creștini Curt și Roland. „Ceea ce am auzit era parcă prea frumos ca să fie adevărat”.
Mai târziu, a trecut pe la o întâlnire în biserica Salem. Acolo a decis să devină creștin. Au trecut 50 de ani de atunci.
„Atunci totul s-a așezat la locul lui în ceea ce privește identitatea mea. Nu am avut niciodată vreo conversație despre asta, nici rugăciuni. L-am întâlnit pur și simplu pe Dumnezeul înviat. Am experimentat că Dumnezeu mi-a curățat viața.”
Bjørn, proaspăt mântuit, s-a alăturat unui grup biblic din Grünerløkka. Acolo a întâlnit-o pe Tove.
La Spitalul Gaustad, Tove a văzut multă suferință, iar mai mulți dintre colegii ei s-au sinucis.
În acest mediu a început și ea să abuzeze de droguri. În cele din urmă, a ajuns să fie dependentă. „După doi ani, am luat o supradoză, nu pentru că am vrut să mor, ci pentru că a fost un strigăt de ajutor. Apoi am fost băgată în secții închise, într-o celulă cu gratii și cu o toaletă într-un colț. Era ca o închisoare”, povestește Tove.
În vârstă de 34 de ani, dependentă, slabă și deziluzionată, Tove a primit un loc la centrul pentru fete al Ten Center din Rakkestad. Ten Center desfășura activități de informare în rândul dependenților de droguri din capitală și în centrele de reabilitare.
„În prima zi, a trebuit să scap de toate drogurile și pastilele. Eram convinsă că nu voi putea dormi în acea noapte. Dar am adormit instantaneu și nu am avut nici simptome de sevraj”, spune Tove.
„Așa a fost pentru toți cei care au intrat acolo. Prezența lui Dumnezeu a fost atât de puternică, iar noi am fost îmbrățișați de rugăciune. Ne-a eliberat.”
După 15 luni care i-au oferit transformare la Ten Center, Tove a obținut un loc de muncă, un apartament în Oslo și o comunitate creștină în jurul ei.
Dornică să le spună vechilor ei prieteni despre noua ei viață, Tove și-a adus câțiva prieteni la barul gay pentru a fi martori. „Ei mă cunoșteau; de aceea ni s-a permis să intrăm. În rest, erau foarte atenți la cei pe care îi lăsau să intre”, explică Tove.
„Am vorbit despre Isus și ne-am rugat pentru oamenii de acolo. Mulți au fost profund mișcați și au plâns când ne-au auzit povestind”.
Dintr-o dată, Tove a cunoscut sentimentele furtunoase ale îndrăgostirii. Iar de data aceasta, se îndreptau către un bărbat. „Am avut o supradoză de bucurie”, spune Tove. „Nu mai fusesem niciodată îndrăgostită de un bărbat. Acum eram atât de îndrăgostită încât abia puteam să dorm”.
Timp de câțiva ani au fost doar buni prieteni.
„Eram îngrozit de tot ceea ce se numea căsătorie și familie. La orfelinat văzusem doar partea negativă a vieții de familie: familii destrămate, alcool și violență. Dar apoi Dumnezeu a început să mă vindece”, povestește Bjørn.
Bjørn a urmat cursurile școlii biblice Livets Ords din Uppsala, Suedia. La șapte ani după ce a întâlnit-o pe Tove, și-a dat seama că trebuie să se întoarcă acasă pentru a o cere în căsătorie.
„Cuvântul lui Dumnezeu a lucrat în mine, m-a schimbat și m-a pregătit pentru a deveni un soț. La școala biblică, am experimentat adevărul că Dumnezeu a umbrit experiențele mele rele. Dumnezeu m-a eliberat și a făcut ceva complet nou în mine.”
Bjørn a călătorit acasă în octombrie 1987 și a cerut-o pe Tove în căsători. „Am decis că ne vom căsători în ajunul Anului Nou”, a spus Bjørn. Și așa s-a întâmplat. Bjørn avea 39 de ani, iar Tove 44 de ani la acea vreme.
„Din punct de vedere uman, este imposibil să înțelegem ce ni s-a întâmplat și mulți ar putea crede că noi suntem cei care am reușit acest lucru, nu Dumnezeu. Dar este complet greșit. Doar Dumnezeu ne-ar fi putut elibera pe deplin”, spune Tove Refstad.
Sursa: CNE News